Пэкурариу, Мирча

Материал из Википедии — свободной энциклопедии
Перейти к навигации Перейти к поиску
Мирча Пэкурариу
рум. Mircea Păcurariu
Дата рождения 30 июля 1932(1932-07-30)
Место рождения
Дата смерти 13 января 2021(2021-01-13)[1] (88 лет)
Место смерти
Страна
Альма-матер
Награды и премии
орден Звезды Румынии

Ми́рча Пэкура́риу (рум. Mircea Păcurariu; 30 июля 1932, Руши, Бретя Румынэ, жудец Хунедоара — 13 января 2021, Сибиу) — румынский историк, священник Румынской православной церкви, действительный член Румынской академии (2015)[3]. Известный специалист в истории Румынской православной церкви[4].

Биография[править | править код]

Родился 30 июля 1932 года в селе Руши, жудец Хунедоара, в семье священника. В 1943—1951 годы учился в лицее «Дечебал» в Деве. В 1951 году поступил на факультет истории Клужского университета, но не окончил его и в 1952 году поступил в Богословский университет в Сибиу, который он окончил в 1956 году со степенью лиценциата теологии[5].

Затем он прошёл докторские курсы по специальности «История Румынской Церкви» в богословском институте Бухареста (1956—1959 гг.), где в 1968 году защитил свою докторскую диссертацию под названием «связи Румынской Православной Церкви в Трансильвании с Валахией и Молдовой в XVI—XVIII веках»[5].

После окончания факультета он работал преподавателем в богословской семинарии при Монастыре Нямц (1959—1961), затем преподавал на кафедре истории Румынской церкви в Университетском богословском институте в Сибиу. Он имел учёную степень ассистента по латинскому и греческому языкам (1961—1970), был доцентом (1970—1971), а затем ординарным профессором (с 1971 года)[5].

Был рукоположён в сан диакона (1970) и священника (1971), впоследствии был награждён чином иконома-ставрофора (1976). Принял участие во многих богословских конференциях за рубежом. Он был председателем сравнительной комиссии по церковной истории Румынии (с 1997 года)[6].

В 1990—1992 годы был заместителем профессора кафедры истории Румынской Церкви и факультета православной теологии Университета имени Александру Йоана Кузы в Яссах. В 1992—2000 годы занимал должность декана факультета теологии имени Андрея Шагуны в Сибиу. После выхода на пенсию в 2002 году он оставался почётным профессором на том же факультете[6].

В 1997 году избран членом-корреспондентом Румынской академии, в 2015 году стал действительным членом[3].

Скончался утром в среду, 13 января 2021 года. Похороны состоялись 15 января 2021 года в Митрополитском соборе Сибиу[7]. В своём послании патриарх Даниил сказал: «отец профессор Мирча Пэкурариу останется в памяти румынской культуры как величайший историк Румынской Православной Церкви за последние полвека»[8]. Похоронен с воинскими почестями в могиле его семьи, на кладбище церкви Buna Vestire в Сибиу[9].

Публикации[править | править код]

статьи
  • Încercări de propagandă romano-catolică în Țara Românească și Moldova în secolul XIX // Studii teologice, an X, 1958. — nr. 7-8. — p. 424—439;
  • Arhiereii Neofit și Filaret Scriban // Mitropolia Moldovei şi Sucevei, an XXXV, 1959. — nr. 1-2. — p. 87—116;
  • Traduceri româneşti din literatura teologică rusă pînă la sfîrşitul secolului XIX // Studii teologice, an. XI, 1959. — nr. 3-4. — p. 182—212
  • Cancelaria Mitropoliei Ungrovlahiei și slujitorii ei de la 1831 până azi // Glasul Bisericii, an XVIII, 1959. — nr. 5-6. — p. 350—364;
  • Dicasteria și Consistoriul Mitropoliei Ungrovlahiei // Biserica Ortodoxă Română, an LXXXVII, 1959. — nr. 7-10. — p. 961—979;
  • Ajutoarele acordate de Țara Românească Bisericii Ortodoxe din Ardeal // Mitropolia Olteniei, an XII, 1960. — nr. 9-12. — p. 601—626;
  • 150 de ani de la înființarea primei școli teologice ortodoxe din Ardeal // Biserica Ortodoxă Română, an LXXXIX, 1961. — nr. 3-4. — p. 339—375;
  • Istoricul Institutului Teologic Universitar din Sibiu, 1921—1961 // Mitropolia Ardealului, an VI, 1961. — nr. 11-12. — p. 745—767;
  • Câteva aspecte din stădaniile studenţilor teologi de la Sibiu pentru promovarea limbii române // Mitropolia Ardealului, an. VII, 1962. — nr. 9-12. — p. 642—665;
  • Legăturile țărilor române cu Patriarhia Antiohiei // Studii teologice, an XVI, 1964. — nr. 9-10. — p. 593—621;
  • 100 de ani de la reînființarea Mitropoliei Ardealului // Mitropolia Ardealului, an IX, 1964. — nr. 11-12. — p. 814—840;
  • Episcopul Climent al Râmnicului (1735—1748) // Mitropolia Olteniei, an XVII, 1965. — nr. 1-2. — p. 22-49;
  • 0ameni care au fost: Nicolae Iorga. La 25 de ani de la moartea sa // Mitropolia Ardealului, an X, 1965, nr.11-12. — p. 864—896;
  • 500 de ani de la întemeierea mănăstirii Putna // Mitropolia Ardealului, an XI, 1966. — nr. 7-8. — p. 486—507;
  • Importanța mitropolitului Antim Ivireanul pentru Biserică și cultura românească // Mitropolia Banatului, an XVI, 1966. — nr. 7-9. — p. 493—515;
  • Atitudinea slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române față de actul Unirii Principatelor // Biserica Ortodoxă Română, an LXXXV, 1967. — nr. 1-2. — p. 73-94;
  • 150 de ani de la moartea lui Gheorghe Șincai // Biserica Ortodoxă Română, an LXXXV, 1967. — nr. 1-2. — p. 95-114;
  • 90 de ani de la proclamarea Independenței de Stat a României. Atitudinea Bisericii Ortodoxe Române față de Războiul de Independență // Biserica Ortodoxă Română, an LXXXV, 1967. — nr. 5-6. — p. 602—617.
  • Ecoul Războiului de Independenţă în «Telegraful Român» din Sibiu // Mitropolia Ardealului, an. XII, 1967, nr. 4-5, p. 315—344;
  • Mănăstirea Argeş şi românii transilvăneni // Mitropolia Ardealului, an. XII, 1967, nr. 8-9. — p. 649—663;
  • Profesorii transilnăneni şi şcolile din Țara Românească şi Moldova în secolul al XIX-lea // Mitropolia Moldovei şi Sucevei, an. XLIV, 1968. — nr. 1-2. — p. 29-49:
  • Încercări și reveniri de preoți și parohii unite în sânul Bisericii strămoșești până în anul 1948 // Biserica Ortodoxă Română, an LXXXVI, 1968. — nr. 9-10. — p. 1095—1112;
  • Din istoria legăturilor bisericești ale Transilvaniei cu Moldova // Mitropolia Moldovei şi Sucevei, an XLIV, 1968. — nr. 11-12. — p. 642—664;
  • Preoţimea hunedoreană sprijinitoare a năzuinţelor poporului în cursul veacurilor // Mitropolia Banatului, an. XVIII, 1968. — nr. 10-12. — p. 612—638;
  • Un precursor al Reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania: Petru Maior // Mitropolia Banatului, an XXI, 1971. — nr. 10-12. — p. 534—549;
  • Listele cronologice ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române // Biserica Ortodoxă Română, an XCIII, 1975. — nr. 3-4. — p. 322—355;
  • Contribuții la istoria Mitropoliei Moldovei în secolul al XVI-lea // Mitropolia Moldovei şi Sucevei, an LI, 1975. — nr. 3-4. — p. 221—257;
  • Câteva considerații cu privire la proclamarea autocefaliei și la înființarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române // Mitropolia Banatului, an XXV, 1975. — nr. 10-12. — p. 502—527;
  • Din viaţa Bisericii Ortodoxe Române în ultimii 50 de ani (1925—1975) // Mitropolia Ardealului, an. XX, 1975. — nr. 12—12. — p. 796—819;
  • Contribuții la istoria Episcopiilor Romanului și Rădăuților în secolul al XVI-lea // Mitropolia Moldovei şi Sucevei, an LII, 1976. — nr. 5-6. — p. 322—337;
  • Războiul de Independenţă şi românii transilvăneni // Biserica Ortodoxă Română, an. XCV, 1977, nr. 5—6. — p. 471−490;
  • Un vountar transilvănean în Războiul de Independenţă: Vincenţiu Grama // Mitropolia Ardealului, an. XXII, 1977. — nr. 4-6. — p. 337—358;
  • Viaţa bisericească din Dobrogea şi în părţilr Dunării de Jos în secolele XV—XIX // De la Dunăre la Mare. Mărturii Istorice şi monumente de artăcreştină, Galaţi, 1977. — P. 170—183;
  • Telegraful Român la 125 de ani de la apariţie // Biserica Ortodoxă Română, an. XCVI, 1978. — nr. 3-4. — p.252-266;
  • Mitropolitul Ilie Iorest al Transilvaniei. La 300 de ani de la moartea sa // Biserica Ortodoxă Română, an XCVI, 1978. — nr. 9-10. — p. 1149—1163;
  • Contribuția Bisericii la realizarea actului Unirii de la 1 Decembrie 1918 // Biserica Ortodoxă Română, an XCVII, 1978. — nr. 11-12. — p. 1250—1263;
  • Biserica Ortodoxă Română — sprijinitoare a luptei altor popoare pentru libertate și independență națională // Biserica Ortodoxă Română, an XCVII, 1979. — nr. 1-2. — p. 184—196;
  • Contribuții la istoria episcopiilor Romanului, Rădăuților, Hușilor în secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea // Mitropolia Moldovei şi Sucevei, an. LV, 1979. — nr. 1-2. — p. 49-68;
  • Ecoul evenimentelor din Balcani din anii 1875—1878 // Telegraful Român, în repere sibiene, II, 1980. — p. 91-104;
  • Biserica Ortodoxă Română — slujitoare a păcii în istoria poporului român // Biserica Ortodoxă Română, an XVIII, 1980. — nr. 9-10. — p. 1020—1046;
  • Istoria învătământului teologic în Biserica Ortodoxă Română // Biserica Ortodoxă Română, an. XCIX, 1981, nr. 9—10. — p. 979—1017;
  • Din trecutul Mitropoliei Ardealului şi Arhiepiscopiei Sibiului // Arhiepiscopia Sibiului — Pagini de istorie. — Sibiu, 1981. — p. 23—64;
  • Aspecte privitoare la cultura şi arta bisericească din Arhiepiscopia Sibiului // Arhiepiscopia Sibiului — Pagini de istorie. — Sibiu, 1981. — p. 65-94;
  • Doi cărturari sibieni îndrumători ai învă‘ământului românesc // Repere sibiene. Studii si referate (volumul 3). 1982. — p. 225—240
  • Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului. La 100 de ani de la naştere // Biserica Ortodoxă Română, an C, 1982. — nr. 5-6. — p. 494—517;
  • Transilvănenii în viaţa şi cultura bisericească a zonei de la întorsura Carpaţilor // Spiritualitate şi Istorie de la întorsura Carpaţilor, vol. 2, Buzău, 1983. — p. 302—314;
  • Mitropolitul Sava Brancovici. La 300 de ani de la moartea sa // Biserica Ortodoxă Română, an Cl, 1983. — nr. 3-4. — p. 225—247;
  • Breve aperqu des relations ecclesiastiques des Roumains avec Thessalonique // rev, «Theologie». — Athena, 1982;
  • Mitropoltul Simion ştefan al Bisericii şi al poporului Român // vol. Noul Testament din 1648, Alba Iulia, 1988. — p. 57−67;
  • Istoria vieţii bisericeşti a românilor hunedoreni, Cultura bisericească în eparhia Aradului în trecut şi astăzi, învăţământul teologic la Arad // vol. Episcopia Aradului. Istorie, viaţă, cultură, monumente de artă, Arad, 1989. — p. 81-107 si 129—172
  • Vasile Mangra, istoric și militant pentru drepturile românilor transilvăneni // Mitropolia Ardealului, an XXXV, 1990. — nr. 2. — p. 15-32;
  • Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia // «Teologie și viață». — Iași, an I (LXVII), 1991. — nr. 9-12. — p. 15-49
  • Les débuts de la culture théologique dans les pays roumains // vol. Nuovistudi storici, 17, Roma, 1992. — p. 443—459.
  • Румынская Православная Церковь в ХХ столетии // Православная церковь в Восточной Европе. XX век. — Киев, 2010. — 440 с. — С. 161—178
Статьи в Православной энциклопедии
книги
  • Legăturile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Țara Românească și Moldova în secolele XVI—XVIII (teză de doctorat, Sibiu, 1968);
  • Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Manual pentru Seminariile teologice (ed. I, Sibiu, 1972; ed. a II-a, Sibiu, 1978; ed. a III-a, București, 1987);
  • Istoria Bisericii Ortodoxe Române, pentru Institutele Teologice — 3 vol. (ed. I, București, 1980—1981; ed. a II-a, București, 1992—1994);
  • Începuturile Mitropoliei Transilvaniei (București, 1980);
  • Politica statului ungar față de Biserica româneasă din Transilvania în perioada dualismului, 1867—1918 (Sibiu, 1986);
  • Istoria Mănăstirii Prislop (Arad, 1986);
  • Două sute de ani de învățământ teologic la Sibiu, 1786—1986 (Sibiu, 1987);
  • Pagini de istorie bsericească românească (Sibiu, 1991 și Cluj-Napoca, 1991);
  • Istoria Bisericii românești din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș până în 1918 (Cluj-Napoca, 1992);
  • Istoria Bisericii Ortodoxe Române, compendiu (Chișinău, 1993);
  • Geschichte der Rumanischen Orthodoxen Kirche (Erlangen, 1994);
  • Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii și a neamului românesc (Iași, 1993);
  • Sfinți daco-romani și români (Iași, 1994);
  • Ediția I: Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, ISBN 9739739148, disponibilă online
  • Uniația în Transilvania în trecut și astăzi, Editura «Episcop Nicolae Popovici», Oradea, 2006[10][11]

Примечания[править | править код]

  1. Părintele Mircea Păcurariu – Profesorul cu suflet de copil
  2. A murit cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române, părintele academician Mircea Păcurariu
  3. 1 2 Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent. Дата обращения: 1 августа 2021. Архивировано 10 ноября 2021 года.
  4. "Părintele academician prof. dr. Mircea Păcurariu a trecut la cele veșnice", Ziarul Lumina, Дата обращения: 13 января 2021 Архивная копия от 17 января 2021 на Wayback Machine
  5. 1 2 3 Ошибка Lua в Модуль:Citation/CS1 на строке 3802: bad argument #2 to '?' (string expected, got nil). Архивная копия от 18 февраля 2020 на Wayback Machine
  6. 1 2 "Părintele Mircea Păcurariu - Un mare dar pentru Biserica noastră", CrestinOrtodox.ro, 31 iulie 2017, Дата обращения: (Строка «31 iulie 2017» не является верной датой, пожалуйста, укажите дату в формате ГГГГ-ММ-ДД) {{citation}}: Проверьте значение даты: |accessdate= and |date= (справка) Архивная копия от 1 августа 2021 на Wayback Machine
  7. Iulian Dumitrașcu (13 ianuarie 2021), "Pr. Acad. Mircea Păcurariu a trecut la Domnul", Basilica.ro, Дата обращения: (Строка «13 ianuarie 2021» не является верной датой, пожалуйста, укажите дату в формате ГГГГ-ММ-ДД) {{citation}}: Проверьте значение даты: |accessdate= and |date= (справка) Архивная копия от 1 августа 2021 на Wayback Machine
  8. Părintele Academician Mircea Păcurariu — marele istoric al Bisericii Ortodoxe Române Архивная копия от 25 июля 2021 на Wayback Machine, 15 ianuarie 2021, Ziarul Lumina
  9. Părintele Mircea Păcurariu, renumit profesor și academician, a fost condus pe ultimul drum, vineri, 15 ianuarie 2021 Архивная копия от 5 марта 2021 на Wayback Machine, Basilica.ro
  10. Recenzie: Uniatia in Transilvania in trecut si astazi Архивная копия от 1 августа 2021 на Wayback Machine, 2 august 2012, Stelian Gomboș, CrestinOrtodox.ro, accesat la 29 august 2013
  11. Editura Andreiana, Mitropolia Ardealului Sibiu (недоступная ссылка), Editura-Andreiana.ro, accesat la 29 august 2013